A A A


Istoric

Datarea Mănăstirii Strâmba Fântâna Tâlharului Hramurile Bisericii Reactivarea Mănăstirii Strâmba Tradiția Mănăstirii Strâmba Viețuitori


Meteo






www.episcopiasalajului.ro

EPISCOPIA SALAJULUI



 

Prigoana

Prigoana

Istoria zbuciumată a locurilor s-a împletit cu cea a sfântului locaș, prădat în repetate rânduri de turci și tătari sau de incendii.
În tradiția locurilor se povestește că în timpul unei năvăliri, turcii au profanat sfântul locaș și au alungat călugării. Părintelui stareț Onisim i-au tăiat capul pe pragul bisericii. Mormântul său a fost săpat în dreptul altarului, pe prispa bisericii; vechea cruce de lemn de la căpătâi amintește și astăzi de sacrificiul suprem al monahului, pentru dreapta credință.
În secolul al XVIII-lea numeroase mănăstiri transilvane au apărat credința ortodoxă înfruntând lupta de catolicizare dusă de Imperiul Austro-ungar.
Cedând presiunilor austro-ungare, în 1755, sub conducerea starețului Domițian, mănăstirea devine greco-catolică. Faptul acesta îi nemulțumește pe credincioșii din zonă care s-au manifestat împotriva starețului și a călugărilor retrași în biserica din Sânpetru-Almașului.
Alte mănăstiri precum Popteleac și Treznea au fost distruse în anul 1761 de generalul A. Bucow.
Activitatea monahală a continuat până în anul 1792 când mănăstirea a devenit și biserica de parohie deservită de un preot calugar.
Din anul 1795 vechea mănăstire a funcționat doar ca unitate de învățământ și ca biserică parohială.
Credincioșii au continuat să vină în pelerinaj pe aceste locuri, la biserica fostei mănăstiri, mai ales cu prilejul celor două hramuri închinate Maicii Domnului. Își plecau genunchii în fața icoanei Maicii Domnului și se rugau pentru vremuri mai bune.

Începuturile

Începuturile

Activitatea monahală de pe meleagurile almășene se pierde în negura vremurilor, cu multe secole în urmă. Tradiția locurilor consemnează existența unor mici așezăminte monahale cu număr redus de călugări. Amplasate la marginea satelor, în păduri sau locuri de pașunat, ele erau un fel de sihăstrii sătești, denumite după numele satului (Ioanichie Bălan). Alături de Mănăstirile Popteleac, Șimișna, Treznea, este menționată și Mănăstirea Strâmba.
Sfântul lăcaș era cunoscut și drept Mănăstirea Strâmba-Fizeșului, după vechea denumire a satului Stupini, cel mai apropiat, iar mai tarziu, Strâmba- Stupini.
Existența altor două mănăstiri cu nume asemănătoare, Mănăstirea Strâmba și Mănăstirea "din Fizeș" a generat o serie de confuzii.
Mănăstirea Strâmba se află în comuna Chiuești, sat Cășiel, județul Cluj (denumirea derivă de la pârâul Strâmbu, cu o vale foarte accidentată).
Sub denumirea Mănăstirea "din Fizeș" este cunoscut pe plan local așezământul monahal de la Nicula, situat în comuna Fizeșu-Gherlei, județul Cluj.
Multe documente s-au rătăcit ori sunt neclare, neștiindu-se la care dintre mănăstiri se referă.
Nu se cunoaște cu exactitate când și de către cine a fost ctitorită mănăstirea Strâmba; distruse în timp, mărturiile referitoare la sfântul locaș sunt foarte puține.
Informațiile sumare privind sfânta mănăstire consemnate de-a lungul timpului ajută în stabilirea filonului istoric de activitate monahală.
Conform cercetărilor documentare efectuate de istoricul Augustin Bunea și după afirmațiile din 1761 ale călugărului Nichifor, începuturile activității monahale datează din secolul XV. Monahul Nichifor amintește că anul 1461 ar fi fost înscris pe un perete al bisericii drept an al ctitoririi sfântului locaș.
Pe clopotul mic al bisericii este notat anul 1679, dovadă a funcționării sfintei mănăstiri la data respectivă.
Câteva inscripții și însemnări făcute pe anumite cărți liturgice confirmă existența sfântului locaș. Se citează un Octoih și un Ceaslov cu însemnări conform cărora volumele au fost cumpărate de la mănăstirea Strâmba (Augustin Bunea).
În anii 1716-1717 Preasfințitul Pahomie, fost episcop al Romanului, recent canonizat de Biserica Ortodoxă Română, a vizitat mănăstirea. Originar din satul Gledin, comuna Monor, județul Bistrița-Năsăud, într-o călătorie pe meleagurile natale, Sfântul Episcop Pahomie s-a abătut și pe la Mănăstirea Strâmba, dovadă a bunei cunoașteri a sfântului locaș în acele vremuri.
În anul 1725 s-a construit actuala biserică din lemn. După tradiție prima biserică a fost ridicată dincolo de Dealul Mănăstirii, mai aproape de satul Popteleac, la distanță de 2-3 km de satele din jur. Ulterior, trasă de mai multe perechi de boi, biserica a fost mutată pe actualul amplasament.
Prin activitatea unor călugări harnici, renumiți duhovnici, în prima jumătate a secolului al XVIII-lea sfântul locaș a cunoscut o perioadă de înflorire. Monahii ascultau pe cei care veneau pentru ajutor sufletesc, pentru un îndemn spre credință și smerenie în viața de fiecare zi.
Pe la mijlocul secolului al XVIII-lea călugării sârbi Domițian și Melchisedec au continuat activitatea prosperă a mănăstirii. Ajuns stareț, în 1742, Domițian a pictat biserica în interior și în exterior.
Dispunând de o suprafață de peste 50 hectare de teren, pășuni, livezi și păduri, mănăstirea avea o bună stare materială. Călugării aveau diferite îndeletniciri agricole: cultivarea pomilor fructiferi, stupăritul, etc.

Legenda mănăstirii

Legenda mănăstirii

Cu secole în urmă meleagurile almașene au adăpostit vetre de sihăstrie cu călugări îmbunătățiți și cu viață plină de smerenie.
Se povestește că la marginea pădurii din hotarul satului Păduriș viețuiau doi călugări renumiți prin harul lor duhovnicesc. Credincioșii le împărtășeau necazurile, le cereau sfatul și ajutorul în rugăciune.
Printre cei care au venit la acești sihaștri a fost și o femeie foarte bogată, cu o deformare a coloanei vertebrale pentru care motiv localnicii o numeau "Strâmba". Femeia a apelat la ajutorul călugărilor pentru însănătoșirea fiicei sale, grav bolnavă.
Ea a promis călugărilor că-i va răsplăti dându-le toată averea sa și-i va ajuta să construiască o mănăstire. Rugăciunile celor doi monahi au ajutat la vindecarea tinerei, iar pe moșia donată călugărilor, s-a întemeiat sfânta mănăstire.
După numele femeii sfântul locaș s-a numit "Strâmba", denumire păstrată de-a lungul anilor ca și amintirea călugărilor intrați în legendă.






Groupromo Publicitate - Realizare pagini web ,imagine ,publicitate si promovare online www.groupromo.ro